Ctitoria uneia dintre cele mai înstarite familii boieresti ale Moldovei de la începutul veacului al XVII-lea, locas în care si-au petrecut o parte a vietii lor câtiva dintre reprezentantii de seama ai bisericii moldovenesti, ca Mitropolitii Varlaam, Sava si Ghedeon, Manastirea Secu a devenit cu timpul posesoarea unui tezaur de obiecte de cult – vesminte, manuscrise, tiparituri, obiecte de metal – pe cât de numeroase, pe atât de valoroase din punct de vedere istoric si artistic. Nicolae Iorga aprecia ca ele constituie „marea minune a Secului”.
În Muzeul National de Arta al României se afla stralucitorul Epitrahil al Mitropolitului Varlaam, confectionat în anul 1642 din matase rosie brodata cu fir de aur si având pe partea din fata reprezentari ale apostolilor, a Maicii Domnului si a Sf. Ioan Botezatorul, Sacosul aceluiasi mitropolit, confectionat în anul 1636 din catifea verde brodata cu fir de aur, argint si matase, un Val liturgic daruit manastirii de catre Mitrofana în anul 1611 si lucrat din matase rosie.
Cele mai multe piese ale vechiului tezaur de la Secu, peste 70, se pastreaza însa în cadrul colectiei de obiecte bisericesti a manastirii în care sunt expuse obiecte de cult, manuscrise, tiparituri (inclusiv Cazania de la 1643 a Mitropolitului Varlaam).
Dintre ele se remarca, prin deosebita sa valoare artistica Aerul daruit manastirii de catre ctitori în anul 1608, pe fondul rosu al catifelei fiind reprezentata în fir de aur Plângerea lui Iisus (Punerea în mormânt a Mântuitorului) încadrata de o inscriptie. Întreaga broderie este marginita de o fâsie de matase verde cu ciucuri de culoare rosie. Inscriptia în slavona de pe Sf. Aer este urmatoarea :
„Acest aer închipuirea Dumnezeescului trup al Domnului nostru Iisus Hristos, s-au facut de robul lui Dumnezeu Nestor Ureche mare vornic al Tarii de Jos si Cneghina lui Mitrofana si l-au daruit Dumnezeescului locas din nou ziditei sale manastiri ce se numeste Secul, unde este hramul Taerea cinstitului cap a Sfântului Slavitului Prooroc si Botezatorul Domnului, Ioan, pentru mântuirea sufletelor sale, a parintilor si a fiilor lor, în zilele binecredinciosului si de Hristos iubitorului nostru Simioan Moghila voevod domnitoriu pamântului Moldovei.
Anul de la Adam 7116, iara de la Hristos. 1608.”
Aerul a fost înstrainat de Mavrocordat Voda, apoi prin Grigorie Alexandru Ghica Voda dat înapoi la Mînastire în 1766, Ghenari 18.
Arhiereul Narcis Cretulescu afirma în Revista „Arhiva” din anul 1909, Iasi, pg. 233, ca Sf. Aer a fost cusut de „însusi mâna ctitorii Mitrofana, cu margarintare si petre scumpe, cusut în manastire, în pârgul dinspre nord, cu ajutorul rudelor sale împreuna cu alte odoara pentru Manastirea lor Secul”. Aceasta afirmatie este însa contrazisa de traducerea facuta celei de a doua inscriptii cusute pe aceasta broderie în partea de jos, ce a fost scrisa în limba greaca si care glasuieste asa:
„Acest sfânt epitaf s-a facut cu cheltuiala preacinstitului boier dumnealui Nestor Ureche, marele vornic a toata Moldova, si a sotiei lui, Mitrofana, si s-a închinat la Sfânta manastire ce se zice Secul, cu sîrguinta si îngrijire, prin mâinile Filoteii monahiei, la Constantinopol, în anul de la Hristos 1608, indictia întâiu. Costo… romi chirigi Ianachi”.
Nu lipsita de interes este si seria de Evangheliare în manuscris, cel mai vechi manuscris fiind unul scris în limba slavona ce dateaza din secolul XIV- XV. La loc de cinste este si „Îndreptarea legii” (Pravila lui Matei Basarab) tiparita la Târgoviste în anul 1652 din îndemnul Mitropolitului Stefan.
Evanghelia tiparita în anul 1821 la Manastirea Neamt, în timpul staretului Ilarie, cuprinde chenare mari de sfinti pe toate fetele filelor, sapate de Monahul Ghervasie de la Neamt, având legatura de argint cu decoratiuni în filigran, patru icoane pe email reprezentându-i pe Sf. Apostoli si în mijloc o icoana pe email reprezentând Învierea, toate fiind împodobite cu pietre pretioase.
Cele doua chivote din muzeu sunt donate de Schimonahia Safta Brâncoveanu la 1842. Ele sunt confectionate din argint aurit si au câte 5 turnuri, fiind împodobite cu briliante.
Printre alte obiecte prezente în muzeul manastirii mentionam: o cruce îmbracata în argint ce dateaza din anul 1592, doua cadelnite si doua catui din argint aurit lucrate în stil gotic si atribuite lui Nestor Ureche, sec. XVII, un sfesnic mare de argint cu decoratiuni florale având inscriptia „Nestor Ureche, 1602”, o frumoasa bedernita, broderie în fir de aur si argint reprezentând Învierea Domnului, care este împodobita de jur împrejur cu un sirag de perle originale si este datata din vremea Mitropolitului Varlaam – 1638, doua dvere brodate în fir de aur si argint, atribuite lui Nestor Ureche, sec. XVII, cu motive florale bizantine, trei cruci sculptate în lemn de maslin de calugarii din manastire ferecate în argint aurit la 1849, doua litiere din argint aurit cu decoratiuni în filigran, o Sfânta Evanghelie tiparita la Moscova în 1763 în limba slavona, ferecata în argint aurit, donata de Tarina Ecaterina a II-a a Rusiei, un set de Sfinte Vase din sec. al XVIII-lea din argint aurit, pocrovete (acoperaminte) – broderii în fir de aur si argint si alte obiecte care prezinta un mare interes.